Mușchii sunt organe formate din fibre musculare care contribuie la mișcarea corpului uman și la menținerea echilibrului. Ei asigură atât mobilityatea corpului, cât și funcționarea organelor interne, având o importanță crucială în susținerea activității de zi cu zi. De multe ori, din cauze diverse pe care le vom descoperi în articolul de astăzi, apare durerea musculară. Durerile musculare sunt comune și nu reprezintă urgențe medicale în prima fază, dacă nu sunt însoțite de simptome acute, cronice și dacă sunt de moment, după activitate fizică intensă, ridicare de greutăți, de exemplu.
O durere musculară normală nu va pune probleme majore pe termen lung. De la exerciții fizice intense, de la efort fizic susținut la locul de muncă mușchii pot începe să se resimtă și să aibă nevoie de o refacere pe o anumită perioadă de timp.
Durerile de mușchi anormale sunt cele care ne vor îngrijora și care ne vor trimite la medici și la camerele de gardă. Cum facem diferența între durerea normală și cea anormală și ce simptome vor însoți durerea anormală pentru a putea fi catalogată ca durere musculară ce necesită intervenție de urgență și e un motiv real de panică?
Durerile musculare. Cauzele durerilor și cum arată durerile normale
Durerile musculare sau mialgiile sunt un tip de durere temporară, fără a reprezenta o urgență în majoritatea scenariilor clinice. În literatura de specialitate durerile musculare se împart în două categorii: dureri localizate, în mușchi, grup muscular, apărute de la efort, traume locale și dureri difuze, în tot corpul, legate de infecții virale, cauze sistemice în general sau de un sindrom cronic, fibromialgie, de pildă.
Ca să își dea seama de gravitatea situației, medicul se va raporta la intensitate, durată, debut, dacă e apărută brusc, gradual, agravare la mișcare, existența slăbiciunii, plus alte simptome asociate care pot indica o urgență, cum ar fi febra, urina închisă la culoare sau erupțiile cutanate.
Cauzele principale ale mialgiei sau durerii musculare sunt: stresul și presiunea puse pe musculatură, mișcări repetitive, traume, accidente, ridicare de greutăți prea mari și exerciții fizice prea intense; infecții virale, bacteriene, inflamație cronică; reacții adverse la medicamente, la statine, vaccinuri diverse.
Se adaugă pe lista de cauze probabile și afecțiuni musculare cronice ce atacă fibrele musculare, afecțiuni autoimune, fibromialgie, sindromul oboselii cronice, afecțiuni neuromusculare (cu afectarea nervilor și comunicării dintre ei), dezechilibre metabolice, boli metabolice cronice, hipotiroidism, deficiență de vitamina D.
Durerile de intensitate mare sau cele cronice ar putea porni și de la ischemie, pierderea circulației la nivel de musculatură (provocată acut de cheaguri de sânge sau cronic de îngustarea arterelor), inflamații cronice apărute din senin, de la tumori canceroase.
Durerea normală de mușchi apare frecvent după sport, exerciții fizice, e o febră musculară întârziată la efort, la 12-24 de ore de la efort, cu vârf al durerii la 24-72 de ore. De vină sunt contracțiile excentrice și e legată de micro-leziunile de la nivelul fibrelor musculare și de procesul de „reparare”.
Nu e durere ascuțită, se instalează treptat, vine cu sensibilitate la atingere, rigiditate articulară, scăderea amplitudinii mișcării, inflamație ușoară, scădere temporară a forței. Nu va dura mai mult de cinci zile, cu ameliorare de la o zi la alta, mai ales dacă e „ajutată” cu odihnă, repaus, mișcare ușoară, aplicare de comprese reci, masaj.
Alt tip de durere musculară ce pornește de la un incident uzual este cea de la întindere, cu leziuni ale mușchilor sau tendoanelor, mergând de la întinderi minore până la rupturi musculare parțiale sau complete (cele din urmă fiind însă leziuni severe, nu dureri simple, normale) la nivelul joncțiunii mușchi–tendon. Se manifestă cu frecvență mai mare la nivel de mușchi flexori ai șoldului, de zona inghinală, de cvadriceps, de ischiogambieri.
Durerea de la întindere are debut rapid în timpul activității, apare senzația de rupere și pocnetele tipice, crește în intensitate când se folosește musculatura afectată, apar vânătăi, inflamații, slăbiciune locală, dificultăți la mers, la coapsă și șold.
Durerile ușoare dispar mai rapid cu odihnă, gheață, elevare, compresie, în timp ce rupturile complete necesită asistență medicală avansată.
Crampele musculare se încadrează în categoria durerilor musculare comune. Crampele nu sunt altceva decât contracții involuntare ale mușchiului, fără a exista relaxare rapidă. Se manifestă cu precădere în zona gambelor, mușchilor ischiogambieri, zona cvadricepsului, la tălpi, mâini, abdomen, cutie toracică.
De vină e suprasolicitarea, dar şi leziunile minore, dezhidratarea, nivelurile scăzute de sodiu, calciu, potasiu. Crampele vor dispărea mai repede dacă se oprește activitatea, se relaxează musculatura și se aplică un masaj local, căldură la început, după care gheață pe musculatura care doare.
Scenarii și pacienți la care sunt mai frecvente durerile musculare și cum arată durerile anormale de mușchi
Durerile musculare pot să apară la orice vârstă. Însă sunt câteva categorii de pacienți și scenarii clinice în care durerile de mușchi sunt mai probabile și mai frecvente.
Persoanele sedentare care încep să facă sport după o perioadă lungă de timp în care nu au făcut aproape deloc mișcare sau exerciții fizice se pot confrunta cu astfel de dureri. Febra musculară întârziată la efort este principala manifestare legată de durerea de mușchi.
De asemenea, sportivii sau angajații care au muncă fizică grea zi de zi, chiar și pe căldură, vor avea probabil întinderi și febră musculară întârziată la efort, cu risc crescut de rabdomioliză, mai ales la efort intens/prelungit, temperaturi ridicate, echipamente care mențin căldura corporală în limite anormale.
O viroză, răceală, gripă vor aduce și dureri musculare ușor de recunoscut, însoțite de febră, oboseală mare, simptome respiratorii. Gripa are ca simptom dureri musculare severe.
Vârsta înaintată poate însemna și dureri musculare la peste 65 de ani, rigiditate dimineața, polimialgie reumatică. De la statine poți avea dureri musculare apărute din senin, iar în acest scenariu clinic e vorba de efecte adverse ale medicamentelor pentru scăderea valorilor colesterolului.
Pacienții care suferă de fibromialgie au dureri difuze cronice, sensibilitate crescută, oboseală și somn care nu oferă odihna de care are nevoie corpul să se refacă.
Durerile anormale de mușchi care te trimit direct la camera de gardă vor fi însoțite de: dificultăți de respirație sau amețeli, slăbiciune musculară extremă, febră mare, gât înțepenit, traumatisme severe, suspiciune de rabdomioliză sau de sindrom compartimental acut (cu dureri disproporționate față de leziuni, agravate de întinderi pasive), semne clare de ischemie acută cauzată de un cheag arterial sau suspiciune de tromboză venoasă profundă ce prezintă un risc major de embolie pulmonară, precum și infecții necrozante.
Un consult rapid și nu de urgență e necesar când durerile musculare sunt însoțite de mușcături de căpușe, infecții locale, inflamații, roșeață puternică, dureri după ce crește doza administrată dintr-un medicament (statine, de exemplu), durerile care nu cedează. Când există simptome tipice de infarct, prezentarea de urgență la medic pentru intervenție rapidă este obligatorie.
Uneori poate fi vorba de boală arterială periferică când durerea de gambă se manifestă la efort și dispare la repaus (claudicație intermitentă), cu afectarea musculaturii locale, de miozite (inflamații musculare mai puternice, cu debut gradual la nivel de mușchi „proximi”, umeri/șolduri) sau de hipotiroidism, în care crampele musculare și rigiditatea apar fără motiv.
Febra musculară întârziată e anormală și impune consult medical de specialitate când durează peste o săptămână, e ascuțită și constantă, apare și inflamația severă, sau dacă urina devine închisă (semn de rabdomioliză) ori are sânge.
În cazul crampelor musculare, durerea musculară e anormală dacă nu cedează la întinderea simplă, revine frecvent sau durează prea mult – cauzele agravării pot fi metabolice, renale, tiroidiene, medicamentoase.
Medicii vor porni de la un examen clinic și o observare a simptomelor, a istoricului medical al pacientului, după care vor solicita analize de sânge, urină, ecografii vasculare, teste de sânge (D-dimer) pentru TVP (Tromboză Venoasă Profundă), RMN, CT. Va ajuta și o ecografie musculo-scheletală, electromiografia pentru măsurarea activității electrice a mușchilor, recomandată dacă durerile sunt însoțite frecvent de amorțeli, slăbiciuni, pentru depistarea problemelor legate de nervi.
În cadrul clinicilor și centrelor din rețeaua MedLife pacienții cu dureri de mușchi pot avea acces rapid la investigații și consulturi de specialitate, la echipe medicale și echipamente de ultimă generație pentru un diagnostic clar încă de la început. Decontate prin CNAS și bilet de trimitere sau plătite integral, analizele și investigațiile imagistice, investigațiile clinice de specialitate vor oferi pacientului toate răspunsurile de care are nevoie pentru tratamente adecvate simptomatologiei prezente.
MedLife susține în permanență excelența în medicină și abordarea actului medical cu profesionalism, impunând proceduri și protocoale care vor garanta diagnosticarea durerilor de mușchi cu precizie, indiferent de tipul lor și de gravitatea lor. De fiecare dată clinicile MedLife vin în întâmpinarea pacienților cu probleme medicale cu pachete de servicii și investigații medicale special gândite pentru rezolvarea cât mai rapidă a afecțiunilor de care suferă.
Programările simple și rapide, telefonic sau online, direct pe site, detaliile actualizate în permanență despre servicii și investigații medicale, despre consultații vor fi parte din avantajele oferite de MedLife pacientului cu dureri de mușchi.