Factura storno: ce este, când se emite și cum se înregistrează corect în 2025. În activitatea oricărei companii care vinde produse sau prestează servicii, facturarea este o etapă esențială. Însă uneori, chiar și în cele mai bine organizate procese, pot apărea erori: sume greșite, comenzi anulate, produse returnate. În aceste situații, soluția corectă din punct de vedere fiscal și contabil este emiterea unei facturi storno.
Factura storno este o procedură bine reglementată, care permite corectarea unei facturi deja emise. Este esențial ca antreprenorii, contabilii și operatorii economici să înțeleagă când și cum trebuie folosit acest document pentru a evita complicațiile fiscale și pentru a păstra ordine în evidențele contabile.
Ce este factura storno?
Factura storno este un document fiscal emis cu scopul de a corecta o factură emisă anterior. Poate fi utilizată pentru:
- rectificarea unei greșeli de facturare (preț, cantitate, TVA)
- stornarea totală a unei tranzacții dacă clientul returnează produsele
- corectarea unei facturi în urma renegocierii unor condiții comerciale
Această factură conține valorile negative pentru a diminua (sau anula) suma facturată anterior și trebuie să facă trimitere directă la factura inițială pe care o corectează.
Situații în care trebuie emisă factura storno
Este necesar să emiți o factură storno în următoarele cazuri:
- ai emis o factură cu date incorecte (nume, CUI, prețuri, cantități)
- clientul a refuzat marfa sau a returnat parțial/total produsele
- s-au acordat reduceri comerciale după emiterea facturii inițiale
- ai schimbat termenii contractuali ulterior livrării
Important: nu se poate storna o factură doar pentru că plata nu a fost efectuată. Lipsa plății nu este un motiv de corectare fiscală.
Diferența dintre anularea și stornarea unei facturi
Corectarea unei facturi se poate face în două moduri distincte, în funcție de momentul în care identifici eroarea:
- dacă factura nu a fost transmisă clientului, aceasta poate fi anulată complet. Se taie cu o linie pe toate exemplarele și se menționează clar „ANULAT”.
- dacă factura a ajuns la client, trebuie emisă o factură storno, în care sunt evidențiate valorile de corectare, în special cu semn negativ.
Așadar:
- anularea se aplică pentru facturi care nu au produs efecte juridice
- stornarea se aplică pentru facturi deja comunicate, înregistrate, fiscalizate
Tipuri de stornări: integrală vs parțială
În funcție de corectura necesară, factura storno poate fi:
- stornare integrală – toate pozițiile de pe factura inițială sunt trecute cu minus
- stornare parțială – doar anumite produse, servicii sau sume sunt corectate, cu valori negative
De exemplu, dacă ai facturat 10 produse, dar clientul returnează doar 3, stornezi doar cele 3 produse, păstrând restul facturii intact.
Cum se întocmește o factură storno
O factură storno trebuie să respecte toate regulile unei facturi fiscale, dar cu câteva particularități:
- conține toate informațiile obligatorii (denumirea părților, CUI, cod fiscal, serie, dată)
- face referire clară la factura inițială: număr, dată și valoare
- valorile care se stornează sunt trecute cu minus (–)
- în cazul în care se folosește un program de facturare, există o funcție dedicată pentru storno
Dacă utilizezi un software modern de facturare, emiterea facturii storno este simplificată. În câteva click-uri, sistemul generează automat documentul cu valorile negative și referința către factura inițială.
Exemple de situații frecvente
Pentru o mai bună înțelegere, iată câteva scenarii concrete:
- Factura emisă greșit: ai scris 200 lei în loc de 120 lei. Soluție: stornezi valoarea întreagă și emiti o nouă factură cu suma corectă.
- Clientul returnează produsul: ai vândut 5 produse, dar 1 este returnat. Soluție: emiți o factură storno parțială doar pentru acel produs.
- Ai acordat o reducere ulterior: după ce clientul a plătit, ai decis să-i acorzi un discount de 10%. Soluție: stornezi suma aferentă discountului.
Înregistrarea facturii storno în contabilitate
Din punct de vedere contabil, factura storno trebuie înregistrată în:
- jurnalul de vânzări (pentru facturi emise de firmă)
- jurnalul de cumpărări (pentru facturi primite)
Se preia în decontul de TVA aferent perioadei în care a fost emisă factura storno, și este important ca documentul să fie corect legat de factura inițială pentru a asigura trasabilitatea.
Dacă folosești un soft de contabilitate, înregistrarea este automată. Factura storno apare cu valori negative în fișa clientului, scăzând soldul acestuia.
Aspecte legale și codul fiscal
Codul Fiscal prevede în articolul 330 alin. (2) că în cazul modificării elementelor unei livrări, furnizorul trebuie să emită o factură rectificativă (storno). Aceasta trebuie emisă chiar dacă modificarea a survenit ulterior facturării inițiale.
Mai mult, conform reglementărilor ANAF, stornarea este preferată în fața corecțiilor manuale sau a altor forme de ajustare. Este, practic, singura metodă fiscal acceptată pentru remedierea unei erori după ce documentul a fost transmis.
Concluzie despre Factura storno
Factura storno este un instrument indispensabil în activitatea fiscală și contabilă a oricărei companii. Este soluția corectă și legală pentru a remedia erorile apărute în facturare, pentru a reflecta retururile de produse sau modificările comerciale survenite după vânzare.
Pe scurt:
- se emite numai în cazul în care factura inițială a fost transmisă clientului
- poate fi parțială sau integrală, în funcție de corectura necesară
- trebuie să respecte structura unei facturi fiscale și să menționeze clar documentul rectificat
- are implicații directe în contabilitate și trebuie înregistrată corect
Într-un mediu economic din ce în ce mai dinamic, în care vânzările se realizează rapid și în volume mari, utilizarea corectă a facturilor storno asigură o evidență fiscală curată și evită complicațiile cu autoritățile. Dacă ai un business în creștere, înțelegerea acestui mecanism este un pas esențial în gestionarea eficientă a operațiunilor tale.