Dragostea nu ține cont de granițe sau de naționalitate. Din ce în ce mai mulți cetățeni români aleg să își unească destinele cu parteneri de peste hotare. Această decizie aduce o bucurie imensă în viața de cuplu. Totuși, ea vine la pachet cu o provocare administrativă serioasă. Birocrația din România poate fi copleșitoare. Legislația impune reguli foarte stricte pentru a preveni căsătoriile de conveniență.
Nu poți merge pur și simplu la primărie cu buletinul și pașaportul. Un dosar de căsătorie internațională necesită pregătiri cu luni de zile înainte. Ai nevoie de apostile, supralegalizări, avize de la ambasade și traducători autorizați. O simplă viză expirată sau un document tradus greșit îți poate anula complet planurile de nuntă. În acest ghid jurnalistic amplu, îți explicăm fiecare pas legal. Afli exact ce acte trebuie să aduni în 2026. Vezi de unde obții certificatul de cutumă. Înveți cum să gestionezi termenele limită, pentru ca ziua nunții tale să decurgă perfect.
1. Reguli de bază: Unde se oficiază și condiția șederii
Legea română stabilește foarte clar locul în care se poate încheia căsătoria civilă. Aceasta se oficiază la sediul primăriei unde cel puțin unul dintre viitorii soți are domiciliul sau reședința. Dacă ești cetățean român și locuiești în Tomești sau în municipiul Iași, vei depune dosarul la Starea Civilă de acolo. Nu poți alege o primărie din alt județ doar pentru că are o sală mai frumoasă, decât cu aprobări speciale și excepționale.
A doua regulă de fier este șederea legală a străinului. Ofițerul de stare civilă va verifica riguros pașaportul partenerului tău. Cetățeanul străin trebuie să demonstreze că a intrat legal în România. El are nevoie de o viză valabilă. Dacă provine dintr-un stat scutit de viză, trebuie să se afle în perioada legală de ședere (de regulă, maxim 90 de zile). Dacă a depășit termenul și se află ilegal în țară, dosarul va fi respins ferm.
2. Actele necesare pentru cetățeanul român
Pentru partenerul de cetățenie română, dosarul este destul de simplu. Actele necesare sunt standard și ușor de obținut. Trebuie să prezinți următoarele documente:
- Cartea de identitate: Trebuie să fie valabilă, în original și copie. Nu se acceptă buletine expirate.
- Certificatul de naștere: Se depune în original și copie nelegalizată.
- Certificatul medical prenupțial: Emis de un medic din România, cu o valabilitate strictă.
- Dovada desfacerii căsătoriei anterioare (dacă este cazul): Certificat de deces al fostului soț, sentință de divorț definitivă sau certificat de divorț notarial.
3. Dosarul cetățeanului străin: Certificatul de cutumă
Pentru viitorul soț străin, obținerea documentelor necesită timp și răbdare. El trebuie să aducă un set complet de acte din țara natală, adaptate la cerințele autorităților române.
Pașaportul și Certificatul de Naștere
Primul document solicitat este pașaportul valabil. Acesta trebuie să conțină filele cu ștampilele de trecere a frontierei. Apoi, este necesar certificatul de naștere emis de autoritățile din țara de origine. Acest certificat nu poate fi prezentat pur și simplu în forma originală. El trebuie să fie apostilat sau supralegalizat, în funcție de țara emitentă.
Certificatul de Cutumă (Nulla Osta)
Acesta este cel mai complex document din întregul dosar. „Certificatul de cutumă” sau adeverința consulară este un document eliberat de misiunea diplomatică a țării străinului din România. Ce dovedește acest act? El atestă că viitorul soț îndeplinește toate condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru a se căsători. De asemenea, confirmă că el nu este deja căsătorit în țara de origine.
Unele ambasade (cum ar fi cea a SUA sau a Marii Britanii) nu emit un formular standard de cutumă. În aceste cazuri, cetățeanul străin dă o declarație pe proprie răspundere. Declarația se face în fața consulului sau la un notar public. Din ea trebuie să reiasă clar că nu există piedici legale la încheierea căsătoriei. Dacă țara sa nu are ambasadă în România, declarația se dă la un notar public român.
📌 Atenție la declarațiile notariale! Dacă cetățeanul străin dă o declarație la un notar din România privind lipsa impedimentelor la căsătorie, el trebuie să declare explicit și regimul matrimonial pe care îl alege. În 2026, regimul matrimonial de bază este „comunitatea legală de bunuri”. Dacă alegeți „separația de bunuri”, trebuie specificat clar înainte de oficiere.
4. Traduceri, apostilări și supralegalizări în 2026
Orice document emis în altă limbă decât româna trebuie tradus. Traducerea nu se face de către orice persoană. Ea trebuie realizată exclusiv de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România. După traducere, semnătura traducătorului trebuie legalizată la un birou notarial. Această regulă se aplică pentru certificatul de naștere, certificatul de cutumă și eventualele hotărâri de divorț străine.
Înainte de a fi traduse, documentele originale străine trebuie să treacă printr-un filtru de recunoaștere internațională. Aici intervine apostila. Dacă statul străin este membru al Convenției de la Haga, actul are nevoie doar de o ștampilă specială numită Apostilă. Pentru a înțelege exact cum funcționează acest sistem, citește materialul nostru despre Apostilarea actelor în România – ghid complet actualizat pentru 2026.
Dacă țara străinului nu a semnat Convenția de la Haga, procedura este mult mai lungă. Actele trebuie supralegalizate de Ministerul Afacerilor Externe din țara emitentă. Apoi, ele trec pe la Ambasada României din acea țară, și în final pe la MAE din București. Poți afla pașii exacți studiind ghidul privind Legalizarea documentelor pentru străinătate.
5. Rolul obligatoriu al interpretului autorizat
Ofițerul de stare civilă are o mare responsabilitate. El trebuie să se asigure că ambii soți înțeleg exact actul juridic pe care îl semnează. Consimțământul trebuie să fie clar, liber și conștient.
Ce se întâmplă dacă partenerul tău străin nu vorbește fluent limba română? Legea este foarte strictă în 2026. Este interzis să traduci tu pentru el. Este interzis să aduci un prieten bilingv. Ești obligat prin lege să angajezi un interpret autorizat de Ministerul Justiției. Acest interpret trebuie să fie prezent fizic în două momente cheie:
- La depunerea dosarului: Când semnați declarația de căsătorie la ghișeu.
- La oficierea căsătoriei: În ziua nunții, pentru a-i traduce întrebările ofițerului și a-i prelua răspunsul de „Da”.
Prezența și identitatea interpretului vor fi menționate pe spatele actului de căsătorie. Dacă soțul străin este surdo-mut, se impune prezența unui interpret autorizat în limbajul mimico-gestual.
6. Certificatul medical prenupțial: O cursă contra cronometru
Acesta este documentul care generează cele mai multe emoții din cauza valabilității sale scurte. Certificatul medical prenupțial se obține în urma unor analize de sânge (VDRL, HIV) și a unei radiografii pulmonare. Cetățeanul străin le poate face la orice clinică privată sau policlinică de stat din România, prezentând pașaportul.
Certificatul trebuie să poarte obligatoriu mențiunea clară: „Apt pentru căsătorie”. Dacă această sintagmă lipsește, actul este nul. Partea cea mai delicată este valabilitatea. Certificatul este valabil exact 14 zile calendaristice de la data emiterii. El trebuie să fie valabil atât în ziua depunerii dosarului, cât și în ziua oficierii căsătoriei. Nu îl face prea devreme, dar nici prea târziu!
7. Depunerea dosarului și termenul de 10 zile
Ați adunat toate documentele, traducerile, apostilele și analizele medicale. Urmează vizita la Starea Civilă. Dosarul se depune obligatoriu de către ambii viitori soți. Ei se prezintă personal în fața ofițerului. Împreună cu interpretul (dacă este cazul), semnează „Declarația de căsătorie”.
Din acest moment, pornește un cronometru legal. Căsătoria se poate oficia abia după scurgerea unui termen de 10 zile calendaristice. Acest termen include ziua depunerii actelor și ziua oficierii. Astfel, dacă depui dosarul într-o zi de joi, cununia va avea loc sâmbăta din săptămâna următoare. Termenul de 10 zile este prevăzut pentru afișarea publică a intenției de căsătorie, permițând oricui să facă opoziție legală dacă există motive întemeiate.
În ziua stabilită, vă prezentați la primărie cu martorii. După răspunsurile afirmative, ofițerul vă va declara soț și soție. Vi se va înmâna documentul oficial românesc. Este bine să faceți imediat câteva copii legalizate. Dacă, din nefericire, îl pierdeți sau este distrus, este util să știți cum se eliberează Certificatul de căsătorie sub formă de duplicat, procedură descrisă în ghidul nostru dedicat.
8. Ce urmează după nuntă? Permisul de ședere IGI
Cununia civilă nu îi acordă partenerului tău cetățenia română. Nu îi eliberează un buletin românesc automat. Totuși, ea reprezintă temeiul legal pentru a rămâne alături de tine în țară. Pe baza actului de căsătorie, cetățeanul străin (dacă provine din afara UE) va depune un nou dosar la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
El va solicita prelungirea dreptului de ședere în scopul „reîntregirii familiei”. IGI va emite un permis de ședere pe teritoriul României, valabil inițial pentru un an. Procedura la IGI implică interviuri individuale pentru a demonstra veridicitatea căsătoriei și a exclude fraudele migraționiste. După 5 ani de căsătorie neîntreruptă și ședere legală, soțul străin poate aplica pentru obținerea cetățeniei române.
Surse documentare și legislație incidentă (Martie 2026)
- Ministerul Justiției – Codul Civil al României (Cartea a II-a, Despre Familie)
- Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) – Condiții privind reîntregirea familiei
- Direcția Generală de Evidență a Persoanelor – Metodologia de încheiere a căsătoriilor
Disclaimer juridic și administrativ: Acest articol are un caracter strict informativ, educațional și de orientare. Informațiile reflectă prevederile Codului Civil și regulamentele de stare civilă valabile în România la nivelul lunii martie 2026. Editorii, autorii și platforma nu oferă asistență juridică oficială. Tratatele bilaterale semnate de România cu diverse state pot modifica cerințele de apostilare sau tipurile de certificate acceptate. Vă recomandăm imperativ să consultați ofițerul de stare civilă de la primăria de domiciliu înainte de a demara obținerea și traducerea documentelor internaționale.