Donația este una dintre cele mai utilizate forme de transfer al bunurilor între persoane apropiate, în special în cadrul familiei. Spre deosebire de contractul de vânzare‑cumpărare, donația are caracter gratuit și presupune transmiterea voluntară a unui bun, fără contraprestație.
Deși este percepută adesea ca un gest simplu, donația este strict reglementată de Codul Civil și implică proceduri legale, acte obligatorii și costuri notariale. În acest articol explicăm, într-un mod clar și echilibrat, cum se face o donație legală în 2026, ce documente sunt necesare, ce cheltuieli presupune și ce aspecte trebuie avute în vedere pentru a evita riscuri juridice.
Cadrul legal al donației în 2026
În România, donația este reglementată de Codul Civil și trebuie să respecte condiții stricte de formă și fond. În 2026, practica notarială pune un accent tot mai mare pe:
- verificarea provenienței bunului donat
- protejarea rezervei succesorale a moștenitorilor
- claritatea efectelor juridice pe termen lung
Pentru bunurile imobile, notarii solicită frecvent documente actualizate (certificate fiscale și extrase de carte funciară emise recent), chiar și în cazul donațiilor între rude apropiate.
Ce este donația
Conform Codului Civil, donația este contractul prin care o persoană, numită donator, transmite cu titlu gratuit un bun către o altă persoană, numită donatar, care acceptă donația.
Donația poate fi:
- imediată, când efectele juridice se produc la semnarea actului
- cu sarcini, atunci când donatarul are o obligație (de exemplu, întreținerea donatorului)
- revocabilă, doar în cazurile expres prevăzute de lege
Este important de reținut că donația nu poate fi condiționată de decesul donatorului. O astfel de dispoziție este specifică testamentului, nu donației.
Ce tipuri de bunuri pot fi donate
Pot face obiectul unei donații toate bunurile asupra cărora donatorul are drept de proprietate deplin:
- apartamente, case și terenuri
- autoturisme și alte vehicule
- bunuri mobile de valoare (bijuterii, opere de artă)
- sume de bani sau conturi
- părți sociale, acțiuni sau drepturi patrimoniale
În practică, cele mai frecvente sunt donațiile de imobile între părinți și copii.
Cine poate dona și cine poate primi
Poate dona orice persoană majoră care are capacitate deplină de exercițiu și este proprietarul legal al bunului.
Poate primi donații orice persoană fizică sau juridică. În cazul minorilor, donația trebuie acceptată de reprezentantul legal.
Pentru persoanele căsătorite, este esențial să se stabilească dacă bunul este propriu sau comun. Dacă bunul este comun, este necesar și consimțământul soțului sau soției.
Acte necesare pentru donație
Documentele diferă în funcție de bunul donat. Pentru donația unui imobil sunt necesare, de regulă:
- actul de proprietate
- extras de carte funciară pentru informare, valabil
- certificat fiscal de la primărie, care să ateste lipsa datoriilor
- actele de identitate ale părților
- certificatul de căsătorie, dacă este cazul
- documentația cadastrală
- certificatul de performanță energetică al imobilului, conform legislației în vigoare
- acordul soțului sau soției, atunci când bunul este comun
Pentru bunurile mobile, cerințele sunt mai simple, însă încheierea unui contract scris este recomandată pentru evitarea disputelor ulterioare. În cazul donațiilor de bani de valoare ridicată, transferul se realizează, de regulă, prin virament bancar, pentru respectarea normelor privind plafonarea plăților în numerar și prevenirea spălării banilor.
Unde se face donația și rolul notarului
Pentru bunurile imobile, donația trebuie realizată obligatoriu prin act autentic, în fața unui notar public. Actul este ulterior înscris în cartea funciară.
Pentru bunurile mobile de valoare redusă, notarul nu este obligatoriu, însă pentru bunuri de valoare mare (autoturisme, conturi, acțiuni) autentificarea notarială oferă un nivel suplimentar de siguranță juridică.
Costurile unei donații în 2026
Costurile asociate donației depind de valoarea bunului și de relația dintre părți. Onorariul notarial este calculat procentual, în trepte, pe baza grilei notariale și a valorii bunului stabilite conform expertizelor utilizate în practica notarială.
În cazul donațiilor efectuate între rude până la gradul al III-lea inclusiv (părinți, copii, frați, bunici, nepoți), nu se datorează impozit pe transferul proprietății. La notar se achită doar onorariul notarial, taxa de publicitate imobiliară către ANCPI și cheltuielile administrative aferente.
Pentru donațiile realizate între persoane fără legături de rudenie apropiată, se pot aplica obligații fiscale suplimentare, conform legislației fiscale în vigoare.
Cheltuielile asociate donației depind de valoarea bunului și de relația dintre părți. Pentru un imobil evaluat la 100.000 lei, costurile orientative includ:
- onorariu notarial, stabilit conform grilei notariale
- taxe de publicitate imobiliară către ANCPI
- TVA aferent onorariului notarial
- cheltuieli administrative suplimentare
Transferul proprietății prin donație este, în practică, scutit de impozit atunci când are loc între rude până la gradul al III-lea inclusiv (părinți, copii, frați, bunici, nepoți). Impozitul aplicabil transferului proprietăților imobiliare intervine, de regulă, în cazul vânzărilor sau al donațiilor între persoane fără legături de rudenie apropiată, conform legislației fiscale în vigoare.
Poate fi revocată o donație
Donația este, în principiu, irevocabilă. Conform Codului Civil în vigoare, revocarea este posibilă doar în situații strict reglementate:
- neexecutarea sarcinii, atunci când donatarul nu respectă o obligație prevăzută expres în contract
- ingratitudinea, în cazuri grave, precum atentatul la viața donatorului, injurii grave sau refuzul acordării ajutorului datorat
Spre deosebire de vechea legislație, donația nu se mai revocă prin apariția ulterioară a unui copil. Revocarea se face exclusiv prin acțiune în instanță.
Donație vs. vânzare-cumpărare între rude
Donația și vânzarea-cumpărare produc efecte juridice diferite, chiar dacă sunt utilizate frecvent în cadrul familiei:
- Donația este un act de liberalitate și poate fi supusă reducerii dacă încalcă rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari
- Vânzarea-cumpărare presupune existența unui preț și, în principiu, scoate definitiv bunul din patrimoniul vânzătorului
Alegerea formei juridice trebuie făcută în funcție de situația familială și patrimonială.
Alte aspecte importante
- donația poate fi contestată de moștenitori dacă afectează rezerva succesorală
- clauza de uzufruct viager este frecvent utilizată pentru protejarea donatorului
- redactarea clară a contractului reduce riscul litigiilor ulterioare
Întrebări frecvente
Donația este mai avantajoasă decât vânzarea?
Depinde de context. Donația este gratuită, dar are efecte succesorale care trebuie analizate atent.
Este obligatoriu notarul pentru orice donație?
Nu. Notarul este obligatoriu doar pentru bunurile imobile.
Se poate dona un bun cu datorii?
Nu, bunul trebuie să fie liber de sarcini sau acestea să fie clar menționate și acceptate.
Donația poate fi atacată după decesul donatorului?
Da, de moștenitori, dacă încalcă rezerva succesorală.
Există riscuri fiscale?
Da, în special în cazul donațiilor către persoane fără grad de rudenie apropiat.
Concluzie
Donația este un instrument juridic util, dar care trebuie utilizat cu responsabilitate. În 2026, procedura este clar reglementată, însă implică documentație, costuri și consultare notarială, mai ales pentru bunurile imobile.
Informarea corectă și colaborarea cu un notar sunt esențiale pentru ca donația să fie valabilă și să nu genereze probleme juridice ulterioare.
Surse verificate în februarie 2026
- Codul Civil al României
- Uniunea Națională a Notarilor Publici din România
- Ministerul Justiției
- Monitorul Oficial al României
Disclaimer de neafiliere
Acest articol are scop strict informativ și nu reprezintă consultanță juridică sau notarială. Informațiile se bazează pe legislația și practicile publice disponibile până în februarie 2026. Pentru situații concrete, este recomandată consultarea unui notar sau avocat.