Redobândirea cetățeniei române – acte necesare și procedura în 2026. Mii de oameni care trăiesc în afara granițelor României își doresc, din motive familiale, culturale sau practice, să redevină cetățeni români. În 2026, procesul de redobândire a cetățeniei române este bine reglementat, iar legislația oferă posibilitatea acestui drept celor care l-au pierdut din motive neimputabile lor, precum și descendenților acestora.
Indiferent că te-ai născut în Basarabia, Bucovina de Nord, ai renunțat în trecut la cetățenie sau ești nepotul cuiva care a fost cetățean român, ai șansa de a reintra în drepturile cetățenești românești. Dar pentru asta, trebuie să urmezi un proces administrativ cu pași clari, acte specifice și răbdare.
Iată cum poți redobândi cetățenia română în 2026, ce documente trebuie să pregătești și cât durează, în realitate, procedura.
Context legal și modificări importante privind redobândirea cetățeniei române în 2026
În ultimii ani, procedura de redobândire a cetățeniei române a trecut printr-o serie de ajustări menite să clarifice criteriile de eligibilitate, să reducă interpretările neunitare și să aducă procesul mai aproape de realitatea solicitanților din afara granițelor țării. În 2026, cadrul legal este mai bine definit, iar instituțiile implicate – în special Autoritatea Națională pentru Cetățenie – funcționează după reguli procedurale mai clare, cu accent pe verificarea documentelor și pe respectarea termenelor.
O modificare esențială este legată de digitalizarea parțială a fluxului administrativ: programările pentru depunerea dosarelor se fac aproape exclusiv online, iar stadiul cererii poate fi urmărit mai ușor, fără deplasări repetate sau solicitări scrise. Totodată, s-a pus un accent mai mare pe dovada continuității legăturii cu statul român, mai ales în cazul descendenților până la gradul III, unde actele de stare civilă trebuie să fie corelate logic și cronologic.
În 2026, autoritățile verifică mai atent autenticitatea documentelor vechi (în special cele emise înainte de 1940), iar lipsa traducerilor autorizate sau a legalizărilor conforme poate duce la respingerea cererii fără posibilitatea completării ulterioare. Tocmai de aceea, pregătirea dosarului a devenit o etapă critică, care face diferența între un proces fluent și unul blocat pe termen lung. Aceste clarificări legislative nu îngreunează procedura, ci o fac mai previzibilă pentru cei care își cunosc drepturile și obligațiile.
Cine poate redobândi cetățenia română
Conform Legii cetățeniei române nr. 21/1991, pot solicita redobândirea cetățeniei:
- foști cetățeni români care au pierdut cetățenia fără voia lor (ex: prin retragere în timpul regimului comunist)
- descendenții până la gradul III ai acestor persoane (copii, nepoți)
- persoanele care au renunțat voluntar la cetățenie, dar vor să o recupereze
- cetățenii străini care dovedesc că au avut în familie cetățeni români și îndeplinesc condițiile legale
Procedura este reglementată de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), iar cererea se poate depune atât în România, cât și în afara țării, prin intermediul consulatului român.
Ce beneficii oferă redobândirea cetățeniei române
Pentru foarte mulți solicitanți, în special din Republica Moldova sau Ucraina, redobândirea cetățeniei înseamnă:
- libertate de circulație în toate țările Uniunii Europene
- dreptul de a lucra, studia și locui în România sau UE
- obținerea unui pașaport românesc, recunoscut internațional
- dreptul la servicii publice (educație, sănătate, pensii)
- reconectarea cu rădăcinile și identitatea românească
Ce acte sunt necesare în 2026
Documentele solicitate pot varia în funcție de categoria din care faci parte (fost cetățean, descendent etc.). În general, dosarul trebuie să conțină:
- cerere de redobândire a cetățeniei române – completată conform modelului ANC
- act de identitate valabil (pașaport, carte de identitate)
- certificat de naștere, în original și copie legalizată
- certificat de căsătorie/divorț, dacă este cazul
- dovada cetățeniei fostului cetățean român (pașaport românesc vechi, acte de stare civilă emise de autorități române, fișe matricole etc.)
- certificat de cazier judiciar din statul de reședință
- declarație pe proprie răspundere că nu ai desfășurat acțiuni împotriva statului român
- declarație privind atașamentul față de valorile statului român
- copii legalizate și traduceri autorizate (pentru documente emise în altă limbă)
Dacă ești descendent, trebuie să adaugi și:
- acte care atestă legătura de rudenie (certificat de naștere al părintelui și al bunicului, după caz)
- dovada că strămoșul a fost cetățean român
Unde se depune cererea
În funcție de locul în care locuiești, ai mai multe opțiuni:
- la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București
- la consulatele sau ambasadele României din țara de reședință
- prin mandatar – dacă te afli în străinătate, poți împuternici o persoană din România să depună dosarul în numele tău (cu procură legalizată)
În toate cazurile, dosarul trebuie depus în original, iar actele trebuie traduse și legalizate dacă sunt emise în altă limbă decât româna.
Termenele de soluționare în 2026
Conform legii, termenul maxim de soluționare este de 5 luni de la data depunerii dosarului complet. În realitate, însă, durata variază:
- pentru dosare depuse în România: între 6 luni și 1 an
- pentru dosare depuse în străinătate: între 12 luni și 24 de luni, în funcție de țară și volumul de lucru
După admiterea cererii, vei fi chemat la depunerea jurământului de credință față de statul român. Numai după acest pas, vei putea solicita eliberarea certificatului de cetățenie și a documentelor românești (CNP, pașaport, buletin).
Jurământul de credință – un pas esențial
Jurământul este o formalitate cu valoare legală, prin care declari:
„Jur credință patriei mele România; să respect Constituția și legile României; să apăru drepturile și interesele naționale.”
Se depune personal, în prezența unei comisii ANC sau la ambasadă, în termen de 6 luni de la data aprobării cererii. Neprezentarea în acest termen duce la anularea procedurii.
După jurământ:
- primești certificatul de cetățenie
- poți merge la Evidența Populației pentru alocarea unui CNP
- apoi urmează eliberarea actelor românești (CI, pașaport, certificat de naștere românesc, după caz)
Costuri estimative în 2026
Obținerea cetățeniei române este gratuită ca procedură administrativă. Totuși, trebuie să suporți anumite costuri:
- legalizarea și traducerea actelor: între 300 și 600 lei, în funcție de numărul documentelor
- onorariul mandatarului, dacă alegi să depună altcineva în locul tău
- transport sau deplasare pentru depunerea jurământului (dacă ești în străinătate)
- eventual, taxe consulare pentru servicii conexe
În general, întregul proces poate costa între 500 și 1.500 lei, în funcție de complexitatea dosarului.
Recomandări utile pentru solicitanți
- verifică în prealabil toate actele – lipsa unui singur document poate duce la respingerea dosarului
- dacă ești descendent, cere din timp certificatele vechi ale bunicilor sau părinților
- depune dosarul complet – ANC nu acceptă completări ulterioare decât în condiții limitate
- urmărește site-ul oficial al ANC pentru noutăți legislative și programări
- nu semna contracte cu firme obscure – ai dreptul să faci procedura personal, gratuit și legal
Concluzie despre Redobândirea cetățeniei române
Redobândirea cetățeniei române nu este doar un gest birocratic, ci un act profund legat de identitate, apartenență și drepturi concrete. Pentru cei care au pierdut-o fără voia lor sau pentru descendenții acestora, legea oferă o cale clară și legală de a se reîntoarce, simbolic și legal, acasă.
Deși procesul presupune documente, timp și un strop de răbdare, beneficiile – libertate de circulație, siguranță juridică și acces la drepturi fundamentale – îl fac pe deplin justificat. Cu pașii corect urmați și dosarul bine pregătit, cetățenia română poate fi redobândită în mod legal, sigur și definitiv.