Angajatorul refuză să îți plătească ultimul salariu la demisie? Pașii legali în 2026 pentru recuperarea banilor

Un fenomen recurent pe piața muncii din România, semnalat cu precădere în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), este reținerea abuzivă a ultimului salariu la încetarea raporturilor de muncă. Situația apare frecvent în cazul demisiei, angajatorii invocând adesea pretexte nefondate juridic, precum predarea incompletă a gestiunii, presupuse prejudicii sau simpla lipsă de lichidități.

Conform Codului Muncii aflat în vigoare în 2026, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse și se bucură de o protecție legală strictă. Reținerile din salariu nu pot fi efectuate arbitrar, ci exclusiv în cazurile și limitele prevăzute de lege (de regulă, doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive). Pentru angajații care se confruntă cu această formă de abuz, legislația oferă instrumente clare de recuperare a prejudiciului. Prezentăm în continuare etapele legale, procedurile administrative și opțiunile juridice disponibile.

1. Etapa prealabilă: Notificarea oficială (Somația de plată)

Primul demers în recuperarea drepturilor salariale nu este acționarea imediată în instanță, ci punerea oficială în întârziere a fostului angajator. Comunicarea verbală sau mesajele trimise prin aplicații de chat nu au forță probantă solidă în cazul unui litigiu.

Redactarea și expedierea somației

Este necesară redactarea unei notificări scrise, denumită formal „somație de plată”. Acest document trebuie să conțină o structură clară și elemente specifice:

• Datele de identificare: Numele complet al angajatului, CNP, adresa și datele de identificare ale companiei (CUI, sediu social).
• Temeiul solicitării: Menționarea contractului individual de muncă și a deciziei de încetare a acestuia (numărul și data demisiei înregistrate).
• Suma solicitată: Specificarea clară a restanțelor (salariul aferent ultimei luni lucrate, contravaloarea zilelor de concediu de odihnă neefectuate, bonuri de masă restante etc.).
• Termenul limită: Acordarea unui termen rezonabil pentru conformare (de exemplu, 5 zile lucrătoare de la primirea notificării).
• Contul bancar: Indicarea precisă a contului IBAN în care trebuie virată suma.
• Avertismentul legal: Mențiunea explicită că, în caz de neplată, vor fi sesizate Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și instanțele de judecată competente, solicitându-se inclusiv daune moratorii și cheltuieli de judecată.

Metoda de expediere: Somația se expediază obligatoriu prin Poșta Română, sub formă de scrisoare recomandată cu confirmare de primire (AR), sau prin intermediul unui birou al executorilor judecătorești. Confirmarea de primire va servi drept probă a refuzului la plată.

2. Sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM)

Dacă termenul acordat prin somație a expirat fără ca plata să fie efectuată, următorul pas administrativ este sesizarea autorității competente în controlul relațiilor de muncă.

Cum se formulează corect plângerea către ITM

Plângerea se depune la sediul ITM din județul în care compania își are sediul social sau punctul de lucru declarat. Sesizarea poate fi transmisă și electronic, prin e-mail, cu condiția asumării identității (plângerile anonime nu sunt luate în considerare). Dosarul trebuie să cuprindă:

• Formularul de sesizare completat cu descrierea obiectivă și cronologică a faptelor.
• Copia Contractului Individual de Muncă (CIM).
• Copia demisiei, purtând obligatoriu numărul de înregistrare acordat de angajator (sau dovada expedierii acesteia prin poștă).
• Copia somației de plată și confirmarea de primire.
• Extrase de cont care să demonstreze nevirarea salariului la data obișnuită de plată.

3. Acțiunea în instanță: Litigiile de muncă

În situația în care angajatorul ignoră atât somația, cât și sancțiunile ITM, singura cale legală rămasă pentru recuperarea efectivă a fondurilor este acțiunea în instanță. Dreptul muncii din România este structurat pentru a proteja angajatul, oferind facilități procedurale majore.

Scutirea de taxa de timbru judiciar

Un detaliu esențial, adesea necunoscut de către angajați, este faptul că acțiunile și cererile referitoare la litigiile de muncă sunt scutite de taxa judiciară de timbru, conform legislației în vigoare. Astfel, deschiderea unui proces pentru recuperarea drepturilor salariale nu implică acele costuri judiciare inițiale care descurajează în mod normal justițiabilii.

Procedura în fața Tribunalului

Cererea de chemare în judecată se depune la Tribunalul (Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale) în a cărui circumscripție reclamantul (fostul angajat) își are domiciliul sau reședința. Termenul general de prescripție pentru solicitarea drepturilor salariale neîncasate este de 3 ani de la data la care acestea trebuiau plătite.

În cadrul acțiunii civile, reclamantul este îndreptățit să solicite nu doar suma principală datorată, ci și:

• Actualizarea sumei: Cu indicele de inflație, de la data scadenței până la data plății efective.
• Dobânda penalizatoare: Dobânda legală aferentă sumelor reținute abuziv.
• Cheltuieli de judecată: Onorariul avocatului ales pentru reprezentare.

După obținerea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, dacă angajatorul refuză în continuare plata, hotărârea va fi predată unui executor judecătoresc. Acesta va proceda la blocarea conturilor bancare ale companiei (poprire) până la recuperarea integrală a debitului.

Surse documentare și legislație incidentă (Martie 2026)

• Ministerul Justiției – Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), Titlul IV: Salarizarea, actualizată
• Ministerul Justiției – O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
• Inspecția Muncii – Procedura de petiționare și control

Disclaimer juridic: Materialul de față este redactat cu scop exclusiv informativ și documentar, reflectând cadrul legislativ și normele de procedură valabile în România la nivelul lunii martie 2026. Editorii, autorii și platforma nu furnizează asistență juridică oficială. Litigiile de muncă pot prezenta particularități tehnice care necesită o abordare personalizată. Pentru formularea corectă a cererilor de chemare în judecată și reprezentarea în fața instanțelor competente, se recomandă imperativ consultarea unui avocat specializat în dreptul muncii, înscris în mod legal în Barou.