Ce presupune renunțarea la moștenire? pași și implicații legale în 2025. Ghid complet pentru cei care vor să cedeze o moștenire și ce trebuie să știe înainte de a lua decizia
Moștenirea este, în general, percepută ca un drept valoros, transmis de la o persoană decedată către rudele sau succesorii legali. Cu toate acestea, nu toate moștenirile sunt dorite. În unele cazuri, acceptarea unei moșteniri poate însemna asumarea unor datorii, a unor obligații sau a unui patrimoniu care nu aduce beneficii reale.
Renunțarea la moștenire este o opțiune legală prevăzută în Codul Civil, iar în 2025, procedura este simplificată, dar implică în continuare pași obligatorii și consecințe importante. În acest articol, explicăm ce înseamnă să renunți la o moștenire, când, cum și de ce ai face acest lucru, care sunt implicațiile juridice și ce se întâmplă după ce faci renunțarea.
Ce înseamnă renunțarea la moștenire
Renunțarea la moștenire este actul prin care un moștenitor refuză explicit și irevocabil drepturile sale asupra patrimoniului lăsat de o persoană decedată. Prin acest gest:
- moștenitorul nu dobândește niciun bun din masa succesorală
- nu este obligat să plătească datoriile defunctului
- este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, retroactiv
Această opțiune este voluntară și nu se presupune automat. Dacă nu se face nicio declarație, moștenirea se consideră acceptată tacit după 1 an de la deces, conform legislației române.
Când poate fi utilă renunțarea la moștenire
Renunțarea este o decizie personală, dar există situații frecvente în care moștenitorii aleg să o facă:
- masa succesorală este plină de datorii, iar activele sunt puține sau lipsite de valoare
- există conflicte familiale sau situații juridice complicate (ex: mai mulți moștenitori în litigiu)
- moștenitorul nu dorește să se implice în procedurile notariale
- moștenitorul vrea să permită altui membru al familiei să primească întreaga moștenire (de exemplu, un frate)
- vrea să evite cheltuieli cu impozite, succesiune, taxe notariale
Renunțarea se face doar în nume propriu, nu poate fi condiționată și nu este reversibilă (cu excepții legale clare).
Cine poate renunța la moștenire
Pot renunța la moștenire:
- moștenitorii legali (copii, soț, părinți, frați, nepoți etc.)
- moștenitorii testamentari (cei desemnați printr-un testament valid)
- reprezentanții legali ai minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate (cu aprobare de la instanță)
- instituții sau organizații desemnate ca moștenitori testamentari
Este important ca renunțarea să fie făcută în termenul legal și în formă validă.
Care este termenul legal pentru renunțare
Termenul legal pentru a renunța la o moștenire este de 1 an de la data deschiderii succesiunii, adică de la data decesului persoanei.
În acest interval:
- moștenitorul poate alege să accepte sau să renunțe
- dacă nu face nicio declarație, se consideră că a acceptat tacit moștenirea (prin comportament sau tăcere)
După expirarea acestui termen, renunțarea mai este posibilă doar în instanță, printr-o acțiune de anulare a acceptării tacite (situație mai complicată juridic).
Cum se face renunțarea la moștenire – pași concreți
Renunțarea se face la notarul public din circumscripția în care a fost deschisă succesiunea. Pașii sunt următorii:
- Stabilești notarul care instrumentează succesiunea (în general, din localitatea de domiciliu a defunctului)
- Depui o cerere de renunțare la moștenire – în nume propriu, fără condiții
- Prezinți actele de identitate, certificatul de deces al defunctului și eventual certificatul de naștere sau alte documente care dovedesc calitatea ta de moștenitor
- Semnezi o declarație autentică de renunțare, în fața notarului
- Notarul înregistrează renunțarea în registrul național notarial (RNNEOS)
Dacă sunt mai mulți moștenitori, fiecare trebuie să renunțe separat, prin declarații proprii.
Ce acte sunt necesare
- cartea de identitate (original și copie)
- certificat de naștere (pentru a dovedi legătura de rudenie)
- certificat de deces al persoanei decedate
- eventual, certificat de căsătorie (pentru soț/soție)
- în caz de minor sau tutelă: hotărâre judecătorească de încuviințare
Notarul poate solicita și alte documente, în funcție de caz.
Cât costă renunțarea la moștenire în 2025
Costul este relativ mic, comparativ cu alte proceduri notariale. În medie, tarifele sunt:
- onorariu notarial: între 100 și 250 lei, în funcție de complexitate și județ
- TVA (19%) se adaugă la onorariu
- eventuale copii legalizate: 10 – 20 lei/exemplar
Dacă renunțarea se face prin procură, se vor adăuga și costurile de redactare și autentificare a acesteia.
Ce efecte are renunțarea
Odată făcută, renunțarea la moștenire are următoarele efecte:
- este definitivă și irevocabilă (cu foarte puține excepții)
- moștenitorul este considerat că nu a fost niciodată chemat la moștenire
- bunurile care i-ar fi revenit se redistribuie între ceilalți moștenitori, după lege
- persoana nu mai are nicio obligație față de datoriile defunctului
- nu poate reveni ulterior asupra deciziei, decât în instanță și doar în caz de eroare, dol sau constrângere
Important: renunțarea făcută de un părinte nu se transmite automat copilului său. Copilul trebuie să renunțe separat, în termenul legal.
Poți renunța parțial la moștenire?
Nu. Renunțarea este totală și indivizibilă. Nu poți alege să iei doar o parte din bunuri și să refuzi restul. Poți accepta moștenirea în mod simplu sau poți renunța complet – nu există cale de mijloc legală.
Singura alternativă posibilă este acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar, care limitează răspunderea ta la valoarea bunurilor moștenite. Dar aceasta este o procedură diferită de renunțare.
Concluzie
Renunțarea la moștenire este o decizie serioasă, dar perfect legală și justificată în multe cazuri. În 2025, procedura este relativ simplă, nu implică costuri mari și poate fi realizată rapid la notar. Totuși, este esențial să înțelegi implicațiile juridice, să știi că decizia este definitivă și că poate afecta inclusiv succesiunea celorlalți moștenitori.
Dacă te afli în această situație, consultă un notar sau un avocat specializat în drept succesoral și ia o decizie informată. Uneori, a renunța poate fi cel mai sănătos și rațional gest – fie pentru a evita datorii, fie pentru a lăsa altcuiva întreaga moștenire fără conflicte sau obligații.


Am urmat sfaturile prezentate în ghidul privind ce presupune renunțarea la moștenire? Totul e explicat clar și concis.
Câți dintre voi ați avut neclarități legate de ce presupune renunțarea la moștenire? Mi-a fost de real ajutor!
Experiența mea a fost exact ca în articolul despre ce presupune renunțarea la moștenire? Totul e explicat clar și concis.
Știați cât de important este să cunoaștem procedura pentru ce presupune renunțarea la moștenire? Mulțumesc pentru lămuriri!