Platformă informativă independentă. InfoContact.ro nu este afiliat și nu reprezintă oficial instituțiile sau companiile menționate. • Detalii despre InfoContact

AcasăGhiduri UtileSuccesiunea la Notar în 2026: Costuri, Acte și Regula celor 2 Ani

Succesiunea la Notar în 2026: Costuri, Acte și Regula celor 2 Ani

Articol documentat pe baza surselor oficiale publice și verificat editorial conform metodologiei InfoContact.ro.
Datele de contact sunt documentate din surse oficiale și actualizate periodic de echipa editorială InfoContact.ro.

Moștenirea este un subiect sensibil, dar inevitabil. În 2026, procedurile succesorale au rămas în mare parte neschimbate ca structură, însă valoarea grilelor notariale (prețul de referință al imobilelor) a crescut, ceea ce influențează direct costurile finale. Mulți români amână dezbaterea moștenirii („facem actele când vindem casa”), fără să știe că această amânare îi poate costa mii de euro sub forma unui impozit penalizator.

Acest ghid îți explică clar cât te costă actele, cine plătește, cum eviți impozitul de 1% către stat și ce faci dacă nu te înțelegi cu ceilalți moștenitori.

Verdictul Expertului: Când e cel mai ieftin să faci succesiunea?

Regula de aur în 2026 este Termenul de 2 Ani de la deces.

  • În primii 2 ani: Plătești onorariul notarului (obligatoriu), dar ai IMPOZIT 0% către Statul Român.
  • După 2 ani: Plătești onorariul notarului + Impozit de 1% din valoarea totală a imobilelor (case, terenuri).
  • Exemplu: La o casă de 100.000 Euro, dacă întârzii peste 2 ani, plătești statului 1.000 Euro în plus, pe lângă taxele notariale.

Costurile Succesiunii: Ce plătești de fapt?

Costul total al unei succesiuni este compus din trei elemente distincte. Este important să le înțelegi pentru a estima bugetul.

1. Onorariul Notarului (Tarifarea)

Acesta se plătește întotdeauna, indiferent când faci succesiunea. Nu este o taxă fixă, ci un procent din valoarea masei succesorale (totalitatea bunurilor).

Grilele minime sunt stabilite de UNNPR (Uniunea Națională a Notarilor Publici).

Formula de calcul (estimativă):

Pentru valori medii (ex: imobile între 50.000 și 100.000 Euro), onorariul este o sumă fixă + un procent (aprox. 0,5% – 1%) din ce depășește un anumit prag.

2. Impozitul către Stat (1%)

Acesta este „amenda” pentru întârziere.

Când se plătește: Doar dacă au trecut mai mult de 2 ani de la decesul autorului (persoanei decedate).

La ce se aplică: Doar la valoarea bunurilor imobile (case, terenuri). Banii din bănci, acțiunile sau mașinile nu se impozitează cu acest 1%.

3. Taxele de Intabulare (ANCPI)

După emiterea Certificatului de Moștenitor, proprietățile trebuie trecute pe numele noilor proprietari în Cartea Funciară.

Cost: 0,15% din valoarea imobilului (pentru moștenire). Această taxă se achită la notar, care o virează mai departe către Cadastru.

Cum se evaluează bunurile? (Grila Notarială)

Mulți moștenitori spun: „Declarăm că apartamentul valorează 10.000 de Euro ca să plătim taxe mici”. Nu se poate.

Notarii folosesc „Grilele Notariale” (Studii de Piață). Chiar dacă voi declarați o valoare derizorie, taxele se vor calcula la valoarea minimă din grilă pentru zona respectivă. Dacă valoarea declarată de voi este mai mare decât grila, se ia în calcul valoarea declarată.

Acte Necesare pentru Deschiderea Succesiunii

Primul pas este să mergi la un notar din raza ultimului domiciliu al defunctului. Iată dosarul standard pentru 2026:

  1. Certificatul de Deces: Original.
  2. Actele de identitate ale moștenitorilor: Buletine/Cărți de identitate.
  3. Acte de stare civilă: Certificate de naștere și căsătorie ale moștenitorilor (pentru a dovedi gradul de rudenie: fiu, soție, frate etc.).
  4. Anexa 24 (Sesizarea pentru deschiderea procedurii): Se obține de la Primăria unde a avut ultimul domiciliu defunctul. Aceasta listează prezumtivii moștenitori.
  5. Acte de proprietate: Contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, certificate de moștenitor anterioare, taloane auto, extrase de cont bancar.
  6. Certificat de Atestare Fiscală (ANAF/DITL): Pe numele defunctului. Trebuie să ateste că defunctul nu avea datorii la taxe și impozite locale. Dacă există datorii, moștenitorii trebuie să le achite înainte sau să le preia.
  7. Doi martori: Persoane care l-au cunoscut pe defunct, dar care nu sunt rude cu moștenitorii, pentru a confirma că nu există alți moștenitori cunoscuți.

Moștenitorii și Cotele (Cine cât ia?)

Dacă nu există testament, legea împarte averea astfel (exemplu clasic: Soț supraviețuitor + Copii):

  • Soțul supraviețuitor: Primește 1/4 din avere.
  • Copiii: Împart restul de 3/4 în mod egal.

Notă: Soțul are un drept special de abitație (poate locui în casă) și moștenește mobilierul și obiectele de uz casnic, dacă nu vine în concurs cu copiii defunctului.

Ce faci dacă NU te înțelegi cu ceilalți moștenitori?

Notarul are o competență limitată: el poate actua doar dacă există acord unanim.

Dacă un singur moștenitor contestă calitatea celorlalți sau cota-parte:

  1. Notarul suspendă procedura și vă îndrumă către Instanța de Judecată.
  2. Procesul este lung, costisitor (taxe de timbru, expertize, avocați) și public.
  3. La final, judecătorul va decide împărțirea.

Întrebări Frecvente (FAQ)

Cine plătește taxele?
Legal, toți moștenitorii, solidar. Practic, se împart proporțional cu cota moștenită. Dacă un moștenitor nu are bani, ceilalți pot plăti în numele lui (se menționează în act), urmând să-și recupereze banii ulterior sau să ajusteze împărțirea bunurilor.

Pot să vând casa imediat după succesiune?
Da. Chiar în aceeași zi. Mulți moștenitori fac succesiunea și vânzarea simultan („lipite”). Cumpărătorul așteaptă emiterea certificatului de moștenitor, apoi semnează cumpărarea. Deseori, banii de avans de la cumpărător sunt folosiți pentru a achita taxele succesorale.

Ce se întâmplă cu datoriile (credite, facturi)?
Moștenirea include și pasivul (datoriile). Acceptând moștenirea, preiei și datoriile, dar doar în limita valorii bunurilor moștenite. Nu poți ajunge să plătești din buzunarul propriu datoriile defunctului dacă averea lăsată este zero.

Există reduceri la notar?
Da, dar sunt limitate de lege.

– Pentru moștenitorii minori fără venituri.

– Pentru zonele defavorizate.

– Uneori, pentru succesiunile deschise foarte rapid (sub 6 luni), unii notari pot aplica un mic discount la onorariu (nu la taxele statului), dar este la latitudinea lor.

Ghiduri comparative despre partaj

Dacă analizezi opțiunile legale, consultă și Partaj Voluntar vs. Judiciar 2026: Cum împarți averea fără să pierzi bani. Alegerea metodei potrivite poate reduce costurile. Ghidul explică avantajele fiecărei variante. Pentru îndrumare, discută cu un specialist juridic.

Moșteniri și Drepturi Financiare

Pierderea unui membru al familiei aduce adesea provocări legate de succesiune și conturi bancare. E bine de știut că fondurile acumulate la pensia privată nu se pierd, motiv pentru care am detaliat pașii pentru cum se retrag banii din Pilonul II în cazul decesului soțului sau soției. Acest demers te ajută să recuperezi contribuțiile legale fără blocaje administrative prelungite.

Surse verificate și consultate (Februarie 2026):

Disclaimer Juridic:
Acest articol are un scop informativ și educativ. Costurile prezentate sunt estimative și bazate pe normele valabile în februarie 2026. Onorariile pot varia în funcție de complexitatea dosarului și biroul notarial. Pentru un calcul exact, vă recomandăm să solicitați o simulare de cost la un notar public, având la îndemână actele de proprietate.

Notă editorială: Informațiile din acest articol au fost verificate editorial pentru acuratețe și sunt revizuite periodic, conform Politicii Editoriale InfoContact.

Site informativ independent • Detalii