Împărțirea moștenirii între frați – Procedura legală prin notar

Împărțirea moștenirii între frați. Moartea unui părinte sau a ambilor părinți lasă în urmă nu doar durere și amintiri, ci și responsabilitatea împărțirii patrimoniului lăsat în urmă. În multe familii, această etapă este gestionată în mod pașnic, dar în altele, lipsa unei înțelegeri clare poate da naștere la conflicte între frați.

Pentru a evita tensiunile și pentru ca moștenirea să fie împărțită legal și echitabil, Codul civil prevede o procedură clară, care se desfășoară în fața notarului public. Prin implicarea unui profesionist imparțial, moștenirea poate fi împărțită într-un mod transparent, cu respectarea drepturilor fiecărui frate sau soră.

În acest articol explicăm cum funcționează procesul de împărțire a moștenirii între frați, care sunt pașii legali de urmat, ce documente sunt necesare, dar și ce se întâmplă când nu există înțelegere.

Cine are dreptul să moștenească – reguli de bază

Frații și surorile vin la moștenire în lipsa soțului supraviețuitor, a părinților și a copiilor defunctului, sau în completarea acestora, dacă sunt incluși în aceeași clasă de moștenitori.

Moștenirea legală se face conform următoarei ordini:

• Clasa I: copii și descendenții lor (inclusiv adoptați)
• Clasa a II-a: părinți și frați/surori
• Clasa a III-a: bunici, unchi, mătuși
• Clasa a IV-a: veri, verișoare, alte rude până la gradul al patrulea

Dacă părinții au murit, iar moștenitorii sunt doar frații/surorile, aceștia împart între ei bunurile în mod egal, cu respectarea eventualelor testamente sau donații anterioare.

Cum se deschide moștenirea – rolul notarului public

Împărțirea moștenirii între frați începe cu deschiderea procedurii succesorale la un notar public din localitatea ultimului domiciliu al persoanei decedate. Este important ca toți frații să fie anunțați și chemați la notar, indiferent dacă vor sau nu să accepte moștenirea.

Etapele principale:

1. Unul dintre frați ia inițiativa și se programează la notar
2. Se adună toate documentele necesare (vezi mai jos)
3. Notarul verifică identitatea și calitatea de moștenitor a fiecărui frate/soră
4. Se întocmește certificatul de moștenitor (dacă toți sunt de acord)
5. Dacă frații nu ajung la o înțelegere, notarul poate emite doar certificat de calitate de moștenitor, iar împărțirea se face ulterior în instanță

Notarul este o autoritate imparțială, dar nu poate obliga părțile să ajungă la un acord. El poate propune soluții, dar nu are atribuții judiciare.

Ce acte trebuie să prezinte frații la notar

Pentru deschiderea succesiunii și stabilirea drepturilor fiecărui moștenitor, este necesar un dosar complet.

Documente obligatorii:

• Certificatul de deces al persoanei decedate (original)
• Certificatul de naștere și căsătorie al fiecărui frate/soră
• Acte de identitate valabile
• Acte de proprietate ale bunurilor ce fac parte din masa succesorală
• Certificat de atestare fiscală de la primărie
• Testamentul, dacă există
• Declarații de acceptare sau renunțare la moștenire (dacă unii frați nu doresc cota lor)

În cazul în care un frate este decedat, moștenirea trece către copiii săi, care trebuie la rândul lor să participe la procedură.

Cum se face împărțirea efectivă a moștenirii între frați

După ce notarul stabilește componența masei succesorale și identifică toți moștenitorii legali, urmează stabilirea cotelor de moștenire.

Scenarii frecvente:

• Dacă nu există testament și toți frații sunt în viață, moștenirea se împarte în mod egal
• Dacă există testament, notarul respectă dispozițiile defunctului, în limita rezervelor legale
• Dacă un frate a primit deja o donație de la părinți în timpul vieții (ex: apartament), valoarea acelei donații poate fi adăugată în calcul pentru egalitate

Împărțirea poate fi:

• în natură – când bunurile pot fi divizate (terenuri, bani, conturi)
• prin echivalent – un frate primește bunul, ceilalți compensații bănești
• prin vânzarea bunului – și împărțirea banilor obținuți

Dacă frații se înțeleg, totul se finalizează cu certificatul de moștenitor cu partaj, emis de notar. Dacă nu există acord, împărțirea se face în instanță, printr-un proces de partaj succesoral.

Ce se întâmplă dacă un frate refuză moștenirea

Orice frate are dreptul să renunțe la moștenire, fără a fi obligat să justifice decizia. Acest lucru se face printr-o declarație la notar, în termen de 1 an de la data decesului.

Consecințele:

• partea sa se redistribuie între ceilalți moștenitori
• dacă are copii, aceștia pot moșteni în locul lui, prin reprezentare
• nu mai are nicio obligație privind eventuale datorii ale defunctului

Este important ca renunțarea să fie clară și formalizată în termenul legal. După expirarea acestuia, persoana este considerată moștenitor acceptant tacit.

Cât costă împărțirea moștenirii între frați

Costurile variază în funcție de complexitatea cazului și de valoarea bunurilor moștenite.

Cheltuieli uzuale:

• onorariul notarial – calculat procentual din valoarea masei succesorale (între 0,5% și 1%)
• taxa de carte funciară, dacă se înscriu imobile – 0,15% din valoare
• costuri administrative (copii legalizate, cereri, timbre): 100–300 lei
• onorarii suplimentare dacă există testament, traduceri, renunțări

Costurile pot fi împărțite între frați sau suportate de unul singur, în funcție de înțelegerea dintre ei.

Când este necesară intervenția instanței de judecată

Notarul poate interveni doar dacă există consens între frați. Dacă există conflicte, refuzuri sau neînțelegeri privind valoarea bunurilor sau modul de împărțire, este necesară acționarea în judecată pentru partaj succesoral.

Instanța poate:

• stabili cotelor fiecărui moștenitor
• evalua bunurile
• dispune vânzarea bunurilor și împărțirea banilor
• înlocui sau anula acte de donație dacă încalcă rezervele legale

Este o procedură mai costisitoare și mai lentă decât cea notarială, dar uneori inevitabilă.

Întrebări frecvente

Frații vitregi au aceleași drepturi?
Da, frații vitregi (care au un singur părinte în comun cu defunctul) moștenesc în aceeași clasă, dar doar jumătate din cota unui frate bun.

Dacă unul dintre frați a avut grijă de părinți, primește mai mult?
Nu automat. Numai prin testament sau printr-un contract de întreținere se poate recompensa suplimentar efortul unuia dintre moștenitori.

Putem renunța la notar și împărți bunurile între noi?
Nu legal. Doar împărțirea notarială sau cea judiciară are valoare juridică. Înțelegerile „de mână” nu sunt opozabile instituțiilor statului.

Ce facem dacă nu știm valoarea exactă a bunurilor?
Se poate solicita o evaluare oficială (pentru imobile, terenuri, autoturisme), fie la notar, fie printr-un expert autorizat.

Concluzie

Împărțirea moștenirii între frați este un proces care implică nu doar calcule juridice, ci și relații personale și sensibilități familiale. De aceea, abordarea trebuie să fie echilibrată, documentată și, pe cât posibil, amiabilă.

Procedura notarială este cea mai simplă, sigură și transparentă cale pentru frații care doresc să își reglementeze moștenirea în mod legal. Cu toate actele pregătite, sprijinul unui notar și disponibilitate pentru dialog, totul se poate finaliza rapid și fără conflicte.

Pentru că, dincolo de bunuri, moștenirea unei familii este și respectul dintre frați – iar asta nu are preț.