Renunțare la moștenire la notar – Ce implică și în ce termen se face

Renunțare la moștenire la notar. Atunci când o persoană apropiată decedează, moștenirea sa trece în mod legal către rudele care au dreptul de a o accepta. Dar nu întotdeauna moștenirea înseamnă bunuri valoroase sau proprietăți – uneori ea poate include datorii, procese, taxe neplătite ori conflicte între rude. În aceste cazuri, un moștenitor are dreptul să refuze moștenirea, iar cea mai simplă și sigură metodă de a face acest lucru este prin renunțarea la moștenire în fața unui notar public.

Renunțarea la moștenire este o procedură perfect legală și recunoscută de Codul Civil român. Ea presupune o decizie personală, ireversibilă, și se face printr-o declarație oficială, în termenul legal prevăzut de lege. În rândurile de mai jos vei afla cum funcționează această procedură, ce documente trebuie prezentate, care sunt consecințele renunțării și de ce este important să acționezi în timp util.

Ce înseamnă renunțarea la moștenire

Renunțarea la moștenire este actul juridic prin care o persoană care are calitatea de moștenitor declară, în mod expres și oficial, că nu dorește să accepte patrimoniul succesoral al defunctului. Aceasta se face printr-o declarație autentică, la notar, și are ca efect ieșirea completă a persoanei din rândul moștenitorilor.

Este important de înțeles că renunțarea este voluntară, individuală și ireversibilă (cu mici excepții prevăzute de lege). Odată ce ai semnat această declarație, nu mai ai niciun drept și nicio obligație în legătură cu moștenirea respectivă.

Decizia de a renunța nu trebuie luată impulsiv, ci în cunoștință de cauză. În unele cazuri, este bine să consulți un notar sau un avocat înainte, mai ales dacă moștenirea este complexă sau implică datorii.

Când și de ce se renunță la moștenire

Renunțarea la moștenire nu este un gest rar. Dimpotrivă, există numeroase situații în care moștenitorii aleg această variantă.

Motive frecvente pentru care oamenii renunță la moștenire:

• moștenirea este compusă mai ales din datorii (credite, restanțe, taxe)
• nu există bunuri de valoare sau acestea sunt greu de valorificat
• moștenitorul nu dorește conflicte cu ceilalți moștenitori
• relația cu defunctul a fost inexistentă sau tensionată
• pentru a permite altor rude să primească întreaga moștenire
• din considerente morale, familiale sau strategice

Indiferent de motiv, legea nu obligă pe nimeni să accepte o moștenire. Important este ca renunțarea să se facă în termenul legal și să fie exprimată corect, în formă autentică.

În ce termen se poate face renunțarea la moștenire

Termenul legal pentru a renunța la o moștenire este de 1 an de la data decesului. Acesta este un termen de prescripție, iar dacă nu acționezi în acest interval, vei fi considerat moștenitor tacit, adică ai acceptat implicit moștenirea.

Există însă câteva nuanțe importante:

• termenul se calculează din ziua în care moștenitorul a aflat despre deces, nu neapărat de la data exactă a morții (în cazuri justificate)
• dacă ai făcut acte de administrare (ai vândut, închiriat sau modificat bunuri ale defunctului), ești considerat ca ai acceptat moștenirea
• dacă trece termenul de 1 an fără să faci declarație, renunțarea nu mai este posibilă, iar vei fi moștenitor cu drepturi și obligații

De aceea, este important să acționezi la timp, mai ales dacă bănuiești că în masa succesorală ar putea exista datorii sau litigii.

Cum se face renunțarea la moștenire la notar

Renunțarea la moștenire se face exclusiv printr-o declarație autentică, întocmită la notarul public. Este o procedură simplă, care durează puțin, dar care are efecte importante.

Pașii principali:

• te programezi la un birou notarial (de preferat în raza ultimului domiciliu al defunctului)
• te prezinți cu actele necesare (vezi mai jos)
• notarul verifică identitatea ta și calitatea de moștenitor
• se redactează și se semnează declarația de renunțare
• notarul o înscrie în registrul succesoral și o transmite, la nevoie, altor instituții

Este important ca renunțarea să fie exprimată în mod clar și fără echivoc. Nu este permisă o renunțare parțială – ori renunți la tot, ori accepți tot (cu excepția situației în care moștenirea este împărțită prin testament și ai drepturi distincte asupra unor legate).

Ce acte sunt necesare pentru renunțarea la moștenire

Pentru a face renunțarea la notar, ai nevoie de un set minim de documente, care atestă identitatea ta și legătura cu defunctul.

Documente obligatorii:

• cartea de identitate (original și copie)
• certificatul de deces al persoanei decedate (original sau copie legalizată)
• certificat de naștere sau căsătorie – care atestă calitatea de moștenitor
• eventual, certificat de moștenitor (dacă altcineva l-a obținut deja)
• în unele cazuri, extras de carte funciară sau acte de proprietate, dacă ești vizat într-o succesiune cu bunuri imobile

Notarul poate solicita și alte documente, în funcție de complexitatea cazului.

Care sunt efectele juridice ale renunțării

Renunțarea la moștenire produce efecte definitive și nu poate fi retrasă, decât în cazuri foarte rare și justificate. Prin această declarație:

• pierzi toate drepturile asupra bunurilor lăsate de defunct
• nu poți revendica ulterior niciun bun sau valoare din acea succesiune
• ești exclus și din obligațiile moștenirii (datorii, taxe, credite)
• cota ta succesorală se va redistribui celorlalți moștenitori
• dacă ești moștenitor unic, bunurile vor trece la stat sau la alte rude, în ordinea legală

Este important de reținut că renunțarea este individuală. Faptul că un moștenitor renunță nu afectează automat drepturile celorlalți. Aceștia pot continua procedura succesorală fără tine.

Cât costă renunțarea la moștenire și cât durează procedura

Renunțarea la moștenire este una dintre cele mai rapide operațiuni notariale. Dacă ai toate actele pregătite, declarația se poate întocmi chiar în aceeași zi.

Durata: aproximativ 20–30 de minute, în funcție de biroul notarial și de numărul de solicitări.

Costuri orientative (2025):

• onorariul notarial: între 70 și 150 de lei, în funcție de birou
• costuri suplimentare pentru copii legalizate, traduceri, consultări – dacă este cazul

În unele cazuri, dacă succesiunea este în desfășurare, notarul poate include această declarație direct în dosarul succesoral, fără costuri suplimentare majore.

Întrebări frecvente despre renunțarea la moștenire

Poți renunța în favoarea altei persoane?
Nu. Renunțarea este pură și simplă. Nu poți direcționa moștenirea către cineva anume. Ea revine automat celorlalți moștenitori, conform legii.

Poți reveni asupra deciziei?
Nu, dacă ai renunțat în mod expres, în termen și în formă autentică. Doar în cazuri excepționale (erori, constrângere dovedită), instanța poate admite anularea declarației.

Copiii tăi pot moșteni în locul tău?
Depinde. Dacă renunți la moștenire, copiii tăi pot veni la moștenire prin reprezentare, dar numai dacă sunt chemați în ordinea legală.

Trebuie să plătești taxe dacă renunți?
Nu. Renunțarea nu implică taxe de moștenire sau impozite. Din contră, prin renunțare eviți orice obligație financiară derivată din patrimoniul defunctului.

Concluzie

Renunțarea la moștenire este o opțiune legală, personală și perfect justificabilă în anumite contexte. Fie că este vorba despre o succesiune cu datorii, despre relații familiale complicate sau despre o simplă decizie de viață, notarul public îți oferă cadrul legal sigur pentru a-ți exprima voința.

Cu o procedură rapidă, costuri reduse și efecte clare, renunțarea poate fi o soluție echilibrată atunci când moștenirea nu aduce beneficii, ci doar griji. Important este să acționezi informat, la timp, și să știi că legea îți oferă libertatea de a alege ce moștenești – și ce nu.