Act de donație la notar – Cum se încheie și ce taxe se plătesc

Act de donație la notar. Un act de donație este una dintre cele mai frecvente și elegante forme prin care o persoană transmite un bun altei persoane, fără a aștepta nimic în schimb. Fie că este vorba despre părinți care donează un apartament copilului, despre bunici care oferă o casă nepoților sau despre persoane care cedează în mod voluntar un teren ori un bun mobil, donația trebuie realizată în formă autentică, la notar, pentru a avea valoare juridică deplină.

Donația este un gest generos, dar și un act juridic complex, care implică responsabilități clare, proceduri bine reglementate și, uneori, taxe și impozite semnificative. În rândurile de mai jos vei afla cum se încheie corect un act de donație, ce documente trebuie prezentate la notar, care sunt costurile implicate și ce diferență este între donație și alte forme de transmitere a proprietății.

Ce este actul de donație și când este necesar

Donația este contractul prin care o persoană, numită donator, transmite cu titlu gratuit un bun către altă persoană, numită donatar, care îl acceptă. În esență, este o formă de a oferi legal și definitiv un bun, fără plată, în timpul vieții.

Un act de donație este obligatoriu:

• când se dorește transferul gratuit al unui bun imobil (casă, apartament, teren)
• când se oferă bunuri mobile de valoare (ex: autoturisme, acțiuni, sume mari)
• când se dorește o formă sigură de transmitere a unui bun către rude apropiate
• pentru evitarea viitoarelor litigii sau succesiuni costisitoare

Este important de știut că donația este un contract irevocabil, cu excepția unor situații speciale prevăzute de lege (ex: ingratitudine, neexecutarea condițiilor impuse etc.).

Cine poate face o donație și în ce condiții

Donația poate fi făcută de orice persoană fizică care:

• are capacitate deplină de exercițiu
• deține bunul pe care îl donează (este proprietar legal)
• nu este sub interdicție judecătorească sau influență externă

Donatarul poate fi:

• o persoană fizică (rude, apropiați, terți)
• o persoană juridică (ONG-uri, parohii, fundații)

Este necesar ca donatarul să accepte donația – prin semnătură în același act sau printr-un act separat.

Donațiile între soți sunt permise, dar pot avea efecte fiscale și succesorale speciale. De asemenea, se pot face donații cu sarcini (ex: „îți dau apartamentul, dar ai grijă de mine până la moarte”).

Cum se face actul de donație la notar – pașii principali

Contractul de donație se încheie numai în formă autentică, adică în fața unui notar public. Este o condiție de validitate, nu doar de formalitate.

Pașii procedurali sunt următorii:

1. Programarea la notar – se face de către donator, donatar sau ambii
2. Transmiterea actelor în avans – pentru verificare
3. Redactarea contractului de către notar
4. Prezentarea ambelor părți la notar, cu documentele în original
5. Citirea și semnarea actului în fața notarului
6. Autentificarea contractului și înregistrarea acestuia în registrele publice (Cartea Funciară, în cazul imobilelor)

Notarul are obligația de a verifica:

• proprietatea asupra bunului
• consimțământul liber și neviciat al ambelor părți
• valoarea fiscală și eventualele sarcini existente asupra bunului
• capacitatea legală a donatorului

Ce documente sunt necesare pentru întocmirea unei donații

Documentele pot varia în funcție de tipul bunului donat (mobil sau imobil), dar în general vei avea nevoie de:

Pentru bunuri imobile (apartamente, case, terenuri):

• actul de identitate al donatorului și donatarului
• actul de proprietate al bunului (contract de vânzare, donație, moștenire etc.)
• extrasul de carte funciară pentru autentificare – solicitat de notar
• certificatul fiscal de la primărie
• certificatul energetic (pentru locuințe)
• plan cadastral și de amplasament – pentru terenuri și case

Pentru bunuri mobile (autoturisme, sume, obiecte de valoare):

• dovada deținerii bunului (carte auto, certificat bancar, facturi etc.)
• declarația de evaluare a valorii bunului (unde este cazul)
• copii ale documentelor ambelor părți

Notarul poate solicita și documente suplimentare, în funcție de complexitate sau valoare.

Ce taxe și costuri presupune donația la notar

Costurile variază în funcție de natura bunului donat, valoarea acestuia și gradul de rudenie dintre părți. Există trei categorii de cheltuieli principale:

1. Onorariul notarial
   Calculat în funcție de valoarea bunului donat și stabilit prin baremul UNNPR. De regulă:
   • pentru donații între rude de gradul I (părinți-copii): reducere semnificativă sau scutire
   • pentru bunuri imobile: între 0,5% și 1% din valoarea de impozitare
   • pentru bunuri mobile: tarife fixe sau în funcție de valoare
2. Taxa de carte funciară (dacă este vorba despre un imobil)
   • 0,15% din valoarea înscrisă în contract, plătită către OCPI
3. Impozitul pe donație
   • scutit dacă donația se face între rude apropiate (soți, părinți, copii, bunici)
   • 3% din valoare, dacă donația se face între persoane fără legături de rudenie sau între rude mai îndepărtate (frate-soră, veri)

Exemplu: Pentru un apartament de 80.000 euro donat de un părinte copilului, nu se plătește impozit, doar onorariu notarial și taxe de carte funciară. În schimb, dacă același apartament este donat unui prieten, se aplică și impozit de 3%.

Ce efecte juridice produce actul de donație

Un contract de donație produce efecte imediat ce este semnat și autentificat. Donatarul devine proprietar deplin, cu toate drepturile și obligațiile aferente bunului.

Efectele principale sunt:

• transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar
• dobândirea dreptului de posesie, folosință și dispoziție de către donatar
• excluderea bunului din patrimoniul succesoral al donatorului
• caracterul irevocabil al actului (cu excepțiile prevăzute de Codul Civil)

În cazul în care donatorul dorește să continue să locuiască în bunul donat (ex: apartament), poate solicita înscrierea unui drept de uzufruct viager sau clauză de întreținere în contract.

Când poate fi revocat un act de donație

Deși, în principiu, donația este irevocabilă, legea permite revocarea în anumite cazuri:

• ingratitudine – donatarul comite fapte grave împotriva donatorului
• nerespectarea sarcinii donației – dacă s-a impus o condiție (ex: întreținere) și nu este respectată
• survenirea de copii – dacă donatorul face donația crezând că nu are moștenitori și ulterior apare un copil

În aceste cazuri, donatorul poate cere revocarea donației în instanță, dar procedura este dificilă și necesită dovezi clare.

Întrebări frecvente

Pot face o donație doar verbal?
Nu. Donația de bunuri importante (imobile, autoturisme, sume mari) trebuie făcută în formă autentică, la notar. Altfel, nu este valabilă.

Donația este mai avantajoasă decât succesiunea?
Depinde. Dacă vrei să te asiguri că o anumită persoană primește un bun anume, donația în timpul vieții este o soluție mai sigură decât moștenirea, care se împarte conform legii.

Pot face donația condiționată?
Da. Poți impune condiții – întreținere, folosință comună, interdicție de înstrăinare etc. – dar acestea trebuie formulate clar în contract.

Donația poate fi atacată de alți moștenitori?
În anumite condiții, da – mai ales dacă se încalcă rezerva succesorală. De aceea, este bine să consulți un notar și să verifici proporția legală de moștenire.

Concluzie

Actul de donație la notar este un instrument juridic clar, sigur și eficient prin care poți transfera bunuri celor dragi, în timpul vieții. El oferă nu doar un gest de generozitate, ci și garanția că voința ta este respectată, fără ambiguități sau riscuri legale.

Cu documentele corecte, o programare la notar și o informare atentă asupra taxelor, poți finaliza procesul rapid și cu încredere. Iar cel care primește donația se va bucura nu doar de un bun material, ci și de recunoașterea unui gest făcut cu suflet.